pițigoáie, pițigói, s.f. (reg.) 1. fluieraș de salcie făcut de copii; tilincă. 2. figură de lemn așezată decorativ pe casele țărănești; sperietoare de păsări așezată prin copaci. Vezi definitia »

porcioáie s.f. (reg.) ciubăr în care se dau lături porcilor; vas, putină în care se adună lăturile; lăturar. Vezi definitia »

EXCITÁȚIE s.f. 1. Proces fiziologic manifestat prin activitatea funcțională a unei celule, a unui țesut sau a unui organ etc. ca reacție la un stimul, la un îndemn; excitare. 2. Stare de enervare, de încordare, de ațâțare; agitație. 3. Alimentarea prin curent electric a unui ansamblu de spire conducătoare pentru a produce un câmp magnetic. ♦ Ansamblul de spire prin care trece curentul de excitație. [Gen. -iei, var. excitațiune s.f. / cf. fr. excitation, lat. excitatio]. Vezi definitia »

PSOFOGENÍE s. f. acces convulsiv, provocat prin stimulări sonore intermitente. (< fr. psophogénie) Vezi definitia »

ZNAMÉNIE s. f. v. snamenie. Vezi definitia »