CACOYANNIS, Michael (n. 1922), actor, scenarist și regizor grec. Spectacole de teatru și film ce dau expresie specificului național, fie că pornesc de la modelele clasice („Electra”, „Troienele”, „Ifigenia”), fie că se inspiră din viața modernă a Greciei („Stella”, „Fata în negru”, „Zorba Grecul”). Vezi definitia »

EDELVÁIS s. m. inv. plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescențe compuse din capitule înconjurate de bractee albe și păroase, care crește în munți; floarea-doamnei, albumiță, floare-de-colț. (< germ. Edelweiss) Vezi definitia »

ARTEMIS (în mitologia greacă), zeița vînătorii, fiica lui Zeus și a titanidei Leto, soră geamănă cu Apolo. Asimilată timpuriu la romani cu Diana. Vezi definitia »

PÉNIS s.n. Organul genital al bărbatului; falus. [< fr. pénis, lat. penis]. Vezi definitia »

cómis (-și), s. m. – Dregător. – Mare comis, în vechea organizare socială, boier de rangul doi, mare dregător, care avea în sarcina sa grajdurile domnești și organizarea paradelor militare de Bobotează și de Sfîntul Gheorghe. Participa la sfatul domnesc și era singurul boier de rangul doi care purta calpac de zibelină, ca boierii de prim rang. Avea în subordine un comis al doilea, boier de rangul patru, și un comis al treilea, boier de rangul cinci. Din 1812 nu s-a mai bucurat de monopolul cumpărării de furaje pentru armată. Lat. comes, prin intermediul ngr. ϰόμης, cf. sl. komisŭ (Vasmer, Gr., 80). Reprezintă ceea ce era comes stabuli în organizarea medievală a Occidentului. – Der. comisoaie, s. f. (nevastă de comis); comișie, s. f. (înv., dregătoria marelui comis); comișel, s. m. (rîndaș de cai). Vezi definitia »