SUPUȘÉNIE s. f. 1. Supunere, ascultare. 2. Faptul de a se bucura de cetățenia unei țări sau de protecția juridică specială a unei țări. – Supus + suf. -enie. Vezi definitia »

ANIZOFORÍE s. f. tendință de deviație în sus a axei vizuale a unui ochi. (< fr. anisophorie) Vezi definitia »

săgetoáie s.f. (reg.) V. săgetoáică. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

BACILEMÍE s. f. infecție generalizată datorită pătrunderii bacililor în sânge. (< fr. bacillémie) Vezi definitia »