HIPÚRIC adj.m. Acid hipuric = acid organic existent în urina omului și a unor erbivore. [< fr. hippurique, cf. gr. hippos – cal, ouron – urină]. Vezi definitia »

TÉHNIC¹, -Ă I. adj. referitor la tehnică; propriu unei arte, unei meserii etc. ♦ termen ~ = termen care denumește o anumită noțiune dintr-un domeniu al științei, al tehnicii etc. II. s. f. 1. ansamblu de unelte și deprinderi de producție, dezvoltate în cursul istoriei, care permit omenirii să acționeze asupra naturii înconjurătoare cu scopul producerii bunurilor materiale. 2. ~ de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele armate. 3. ansamblu de prescripții metodologice folosite pentru o acțiune eficientă, atât în sfera producției materiale, cât și a celei spirituale. (< fr. technique, lat. technicus, germ. technisch, /II/ Technik) Vezi definitia »

EGOCÉNTRIC, -Ă, egocentrici, -ce, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care privește totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, care se consideră centrul universului; (despre manifestările oamenilor) care trădează o asemenea atitudine. – Din fr. égocentrique. Vezi definitia »

BIOTRÓFIC, -Ă adj. (med.) referitor la nutriția țesuturilor. (<bio- + trofic) Vezi definitia »

aspíc (aspícuri), s. n. – Garnitură de gelatină, pentru răcituri sau alte mîncăruri. Fr. aspic (Lacea, Dacor., V, 395). Vezi definitia »