péșteră (péșteri), s. f. – Cavernă, grotă. – Mr. piștireauă, megl. peaștiră. Sl. (bg.) peštera, din sl. pešt „cuptor” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 562). – Der. peșterean, adj. (care trăiește în peșteră). Vezi definitia »

BANDÚRĂ¹, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră. Vezi definitia »

numărătúră, numărătúri, s.f. (înv. și pop.) 1. numărare, numărătoare. 2. mănunchi de fire de tort de pe rășchitor (trei) din care se fac jirebii și păpuși. 3. monedă veche de un florint. 4. (reg.) sumă mare de bani; bănet. 5. (reg.; în sintagmă) numărătură mare = descântec rostit la patul unui muribund. Vezi definitia »

babacă, babace, s. f. mamă Vezi definitia »

RAGÁDĂ s. f. 1. mică ulcerație pe piele și pe mucoasa anală. 2. sfârcul mamelei. (< fr. rhagade) Vezi definitia »