gâță, gâțe, s.f. 1. (reg.) panglică sau baieră împletită la capătul cosițelor pentru a le putea înnoda în jurul capului. 2. poftă. Vezi definitia »

URZÍCĂ, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri urticanți, folosite în industria textilă, în medicină și în alimentație (Urtica); plantă din acest gen. ◊ Compus: urzică-moartă = plantă erbacee medicinală cu flori roșii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Țesătură fabricată din fibrele urzicii (1), din care se confecționează saci. 3. Compus: (Zool.) urzică-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale căror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica). Vezi definitia »

RETÍNĂ s.f. Membrană interioară a ochiului, sensibilă la lumină, pe care se formează imaginea vizuală. [Pl. -ne. / < fr. rétine]. Vezi definitia »

TESLĂ, tesle, s. f. Unealtă cu coada scurtă, cu tăiș metalic lat și curbat, folosită de dulgheri, rotari și dogari. – Din sl. tesla. Vezi definitia »

cu inimă expr. (friz.) cu ciupituri, cu zgârieturi. Vezi definitia »