PERITERÉSTRU, -Ă, peritereștri, -stre, adj. (Rar) Care este, care se află, care se petrece în jurul pământului. – Peri- + terestru. Vezi definitia »

CÁSTRU, castre, s. n. Lagăr, tabără romană întărită. – Din lat. castra, -orum. Vezi definitia »

OXIDIMÉTRU s. n. instrument folosit în oxidimetrie. (< fr. oxydimètre) Vezi definitia »

MELODIMÉTRU, melodimetre, s. n. (Fon.) Aparat electronic folosit pentru cercetări asupra intonației. – Din fr. mélodimètre. Vezi definitia »

PULSOMÉTRU s. n. 1. pompă pentru deplasarea apei prin presiunea exercitată asupra acesteia de aburi. 2. sfigmometru. (< fr. pulsomètre) Vezi definitia »