PREDOMNITÓR, -OÁRE, predomnitori, -oare, adj. (Înv.) Predominant. – Predomni + suf. -tor. Vezi definitia »

VASOPRESÓR, -OÁRE adj., s. n. antidiuretic. (< fr. vasopresseur) Vezi definitia »

tártor (-ri), s. m. – 1. Șeful demonilor și al duhurilor rele în general. – 2. Demon. – 3. Instigator, autor, protagonist al unor fapte rele. – Var. înv. și Mold. tartar. Gr. τάρταρος (Murnu 55), parțial prin intermediul sl. tartarŭ. Modificarea vocabulismului pare a se datora unei analogii cu martor (ar trebui să se pornească de la *tartăr, căci tartar reprezintă pronunția mold.). – Der. tartoriță, s. f. (diavoliță; autoarea unei fapte rele). Tartacot, s. m. (spiriduș pitic și rău în basme) poate fi și el o deformare a lui tartar, ca cea din tatar, cf. tatarcă „tătăroaică”. Bg. tartor, pe care Conev 107 îl dă drept etimon al rom., ar putea proveni din rom. Vezi definitia »

INFRACTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care comite o infracțiune. (< fr. infracteur, lat. infractor) Vezi definitia »

secfestrarisitór, secfestrarisitoáre, s.m. și f. (înv.) persoană însărcinată cu punerea sub sechestru a averii unui debitor; executor al unui sechestru; sechestrator. Vezi definitia »