ULTRAMONTANÍSM s. n. curent extremist în cadrul catolicismului, apărut în sec. XV, care susținea infailibilitatea și puterea nelimitată a papei în chestiunile bisericești și laice. (< fr. ultramontanisme) Vezi definitia »

ORATORÍSM s.n. (Liv.) Oratorie. [Et. incertă]. Vezi definitia »

NEUROTROPÍSM s. n. afinitate specială a unor toxine sau germeni față de sistemul nervos. (< fr. neurotropisme) Vezi definitia »

SLAVONÍSM, (1) slavonisme, s. n. 1. Element de limbă de origine slavonă pătruns în altă limbă (și neasimilat). 2. Influență slavonă asupra limbii, literaturii, culturii unui popor. – Slavon + suf. -ism. Vezi definitia »

FAVORITÍSM, favoritisme, s. n. Acordare abuzivă și nemeritată de favoruri; (la pl.) favoruri acordate cuiva în mod abuziv și nemeritat. – Din fr. favoritisme. Vezi definitia »