CONSONANTÍSM s. n. Sistemul sau totalitatea consoanelor unei limbi. – Din fr. consonantisme. Vezi definitia »

SQUATTERÍSM s. n. condiția de squatter. (< squatter + -ism) Vezi definitia »

BOLȘEVISM (‹ rus.) Curent de gîndire politică care a luat naștere în 1903, în urma acțiunii desfășurate de V.I. Lenin în cadrul facțiunii de stînga a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Rusia (desprinsă în 1912). Denumirea a apărut în opoziție cu menșevismul, ilustrînd faptul că reprezentanții lor erau majoritari. Vezi definitia »

UNIONÍSM s. n. tendință de a se uni, de a se grupa într-o uniune; curent, concepție având la bază această tendință. (< fr. unionisme) Vezi definitia »

BERKELEÍSM BER-CLISM/ s. n. sistem filozofic antiștiințific care susține că însușirile lucrurilor și înseși lucrurile nu sunt decât senzații ale omului. (< fr. berkeleysme) Vezi definitia »