FITOTRÓN s. n. instalație specială în care se pot cultiva plante exotice în condiții dirijate de temperatură, umiditate, lumină etc., în scop experimental. (< fr. phytotron) Vezi definitia »

SAXOFÓN s. n. instrument muzical de suflat, din alamă, cu muștiuc și clape, îndoit la capăt, pe principiul clarinetului. (< fr. saxophone) Vezi definitia »

STROFIÓN s. n. 1. eșarfă care susținea sânii, purtată de femei în Grecia. 2. panglică pentru cap. (< fr. strophion) Vezi definitia »

ARGÓN (‹ fr. {i}; {s} gr. argos „inactiv”), s. n. Element chimic (Ar; nr. at. 18, m. at. 39,948, p. t. -189 ºC, p. f. -185,7 ºC) din familia gazelor rare. Se găsește în atmosferă în proporție de 0,93 la sută în volume și se întrebuințează la umplerea becurilor electrice și a unor tuburi luminicente pentru reclame, la sudarea cu arc electric. A fost descoperit în 1894 de J.W.S. Rayleigh și W. Ramsay. Vezi definitia »

GRIFÓN s.m. 1. Monstru închipuit cu trup de leu înaripat și cu cap și gheare de vultur. ♦ Motiv decorativ care reprezintă un astfel de monstru. 2. Specie de câine de vânătoare cu părul lățos. 3. Gură de izvor (de apă minerală). [< fr. griffon, it. grifone]. Vezi definitia »