NÁIBA s. f. art. (Fam.; adesea în imprecații) Dracul, diavolul. ◊ Loc. adj. și adv. Al naibii (de...) = grozav, teribil, foarte, peste măsură (de...). ◊ Expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o păți, a da de bucluc, a-și găsi beleaua. A da (sau a lăsa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva), a renunța la... A nu avea nici pe naiba = a se simți bine, a fi perfect sănătos, a nu avea absolut nimic. – Et. nec. Vezi definitia »

heába adv. (reg.) în zadar, degeaba. Vezi definitia »

CARÁMBA interj. (Liv.) Exclamație cu caracter de imprecație în limba spaniolă. [< sp. caramba]. Vezi definitia »

ÁBA interj. Exprimă o întrebare nuanțată de îndoială sau mirare. Alteori introduce pur și simplu întrebarea. Creație expresivă Vezi definitia »

díba adv. (reg.) pândind atent, cercetând amănunțit. Vezi definitia »