strupálnic, strupálnice, s.n. (reg.) curelușă care trece pe sub bărbie (la chipiu, la cască etc.). Vezi definitia »

FÁLIC, -Ă I. adj. care aparține cultului falusului. II. s. f. pl. sărbători religioase la cinstea zeului Bacus. (< fr. phallique, lat. phalicus) Vezi definitia »

DIETÉTIC, -Ă adj. Referitor la dietă¹; pe bază de dietă¹. [< fr. diététique]. Vezi definitia »

MIORÍTIC, -Ă I. adj. 1. din balada populară „Miorița”. ◊ care amintește de „Miorița”. 2. spațiu ~ = (în concepția lui Lucian Blaga) spațiu geografic românesc constituit dintr-un plai ondulat, cu alternanțe între deal și vale; univers spiritual specific românesc, solidar cu acest orizont. II. s. m. câine ciobănesc românesc, cu capul masiv, botul puternic, trunchiul alungit, cu părul alb, lung și abundent. (< „Miorița” + -/t/ic) Vezi definitia »

SOBÓRNIC, -Ă, sobornici, -ce, adj. (Înv.) Ecumenic; sinodal. – Din sl. sŭborĩnŭ. Vezi definitia »