Definita cuvantului muncă
MÚNCĂ, munci, s. f. 1. Activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale. ♦ (La pl.) Lucru la câmp, lucrul câmpului; lucrări agricole. 2. (Concr.) Folos material, bun agonisit prin lucru; agoniseală, câștig, profit. 3. Efort de a realiza ceva; strădanie; ocupație, îndeletnicire. 4. (Înv. și pop.; la pl.) Torturi, cazne. ♦ Durere, suferință (fizică sau morală); chin. ♦ Spec. (Sens curent; la pl.) Durerile nașterii. – Din sl. monka.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muncă
perúșcă, perúște, s.f. (reg.; la pl.) 1. pere mici. 2. cartofi mici. Vezi definitia »
varicélă s. f., g.-d. art. varicélei; (cazuri) pl. varicéle Vezi definitia »
ROZEÓLĂ s.f. Erupție pe piele în formă de pete mici, cauzată de diferite boli infecțioase sau intoxicații. [Pron. -ze-o-. / < fr. roséole]. Vezi definitia »
GEODÉZICĂ s.f. Curbă care reprezintă cea mai scurtă distanță între două puncte pe o suprafață curbă. [Gen. -cii. / < fr. géodésique]. Vezi definitia »
púmnă, púmne, s.f. (înv.) luptă sau bătaie cu pumnii. Vezi definitia »