Definita cuvantului muncire
MUNCÍRE, munciri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) munci și rezultatul ei; suferință, tortură, chin. – V. munci.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muncire
PROLIFICÁRE, prolificări, s. f. (Bot.) Apariție a unui lujer cu frunze din floare. – După fr. prolification. Vezi definitia »
ABJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a abjudeca. ♦ Suspendare, anulare (a unui drept, a unui titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< abjudeca]. Vezi definitia »
Manastire catolica apartinand unuia din Ordinele calugaresti mendicante (cerșetoare), intemeiate in Evul Mediu, ex: dominicanii, franciscanii... Vezi definitia »
RALIÉRE, ralieri, s. f. Faptul de a se ralia [Pr.: -li-e-.Var.: (înv.) raliáre s. f.] – V. ralia. Vezi definitia »
PRECURMÁRE, precurmări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) precurma și rezultatul ei. – V. precurma. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z