ANOFELOGÉN, -Ă, anofelogeni, -e, adj. (Despre terenuri, bălți etc.) Care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. – Fr. anophelogène (< gr.). Vezi definitia »

ȘPÍLHOZEN s.m. Pantalonași cu bretele pentru copii. [< germ. Spielhose]. Vezi definitia »

MIOCÉN, -Ă, mioceni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Epoca inferioară a neogenului, caracterizată prin floră și faună apropiate de cele actuale, în care s-au format contururile actuale ale continentelor și principalele lanțuri de munți. 2. Adj. Care aparține miocenului (1), privitor la miocen; miocenic. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. miocène. Vezi definitia »

ANEMOGÉN, -Ă adj. datorat acțiunii vânturilor; eolian. (< fr. anémogène) Vezi definitia »

termen vulgar folosit pentru parul pubian Vezi definitia »