TURMÉNT s.n. (Liv.) Chin, zbucium; durere cumplită. [< fr. tourment]. Vezi definitia »

EDIFIÁNT, -Ă adj. 1. moral, moralizator, educativ. 2. edificator. (< fr. édifiant) Vezi definitia »

DELICVESCÉNT, -Ă adj. I. (despre substanțe solide) care absoarbe vaporii de apă din atmosferă, transformându-se în soluții apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. déliquescent, lat. deliquescens) Vezi definitia »

REVIRESCÉNT, -Ă adj. (despre plante) care înverzește din nou. (< fr. revirescent, lat. revirescens) Vezi definitia »

IMERGÉNT, -Ă, imergenți, -te, adj. (Despre raze luminoase) Care străbate un mediu oarecare. – Din fr. immergent. Vezi definitia »