ELEGÁNT, -Ă adj. care prezintă, dovedește eleganță. (< fr. élégant, lat. elegans) Vezi definitia »

BRIZÁNT, -Ă I. adj. (despre explozive) care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând faze sub presiune. II. s. m. 1. val care se rostogolește și se sparge în apropierea țărmului. 2. stâncă submarină de care se izbesc valurile. (< fr. brisant) Vezi definitia »

TRANZIÉNT, -Ă, tranzienți, -te, adj. (Livr.) 1. Tranzitoriu. 2. Care trece (repede); trecător, efemer. [Pr.: -zi-ent] – Din lat. transiens, -tis, engl. transiens. Vezi definitia »

Element de compunere savantă care, antepus denumirii unei unități de măsură, o multiplică de 10 la puterea 24 ori Vezi definitia »

SPIRÁNT, -Ă adj. Consoană spirantă (și s.f.) = consoană care se pronunță cu un fel de suflu a organelor vorbirii; consoană fricativă. [< fr. spirant, cf. lat. spirare – a respira]. Vezi definitia »