ANÉMIC, -Ă, anemici, -e, adj. (Adesea fig.) Care suferă de anemie. – Fr. anémique. Vezi definitia »

cioníc, cionícuri, s.n. (reg.) luntre, șeică; barcă mică, caic, cin. Vezi definitia »

RAPSÓDIC, -Ă, rapsodici, -ce, adj. Referitor la rapsodie, cu caracter de rapsodie. – Din fr. rhapsodique. Vezi definitia »

MELÍC s. n. (Reg.) Nărav, obicei prost (la animale). Ex.: spunem că un cal are melic, atunci când lovește cu piciorul, când mușcă sau când, înhămat fiind, se sperie de obiectele care-i apar în raza vizuală, devenind greu de controlat. Termenul este frecvent folosit în satele de pe valea Vâlsanului, județul Argeș. Vezi definitia »

ȘEPTÍC, șeptici, s. m. (Fam.) 1. Diminutiv al lui șapte. 2. Joc de cărți, în care cartea marcată cu numărul șapte are cea mai mare importanță. – Șapte + suf. -ic. Vezi definitia »