LETÓN, -Ă, letoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Letoniei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Letoniei sau populației ei, privitor la această țară sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba letonă. – Din fr. letton. Vezi definitia »

POLTRÓN, -Ă, poltroni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) laș, fricos. – Din fr. poltron. Vezi definitia »

POLIGÓN s. n. 1. suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte (laturi). ♦ (fiz.) regula ŭlui = regulă potrivit căreia suma mai multor vectori este vectorul care închide conturul poligonal din așezarea cap la cap a acestora. 2. porțiune de instrucție cu arme de foc. ◊ teren de tir. 3. teren special pentru învățarea conducerii autovehiculelor. 4. suprafață plană pe care se realizează, în condiții de șantier, elemente de beton armat prefabricat. (< fr. polygone, germ. Polygon) Vezi definitia »

HEPTAGÓN s. n. poligon cu șapte laturi. (< fr. heptagone) Vezi definitia »

SAPON- elem. „săpun”. (< fr. sapon-, cf. lat. sapo, -nis) Vezi definitia »