AUSCULTÁȚIE s.f. Examen al organelor interne făcut prin ascultare cu urechea sau cu stetoscopul. [Pron. a-us-, gen. -iei, var. auscultațiune s.f. / cf. fr. auscultation, lat. auscultatio]. Vezi definitia »

HIPOTIMÍE s. f. 1. hipofuncție a timusului. 2. scădere a bunei dispoziții în stările depresive. (< fr. hypothymie) Vezi definitia »

IZOLÍNIE s.f. Linie ce unește punctele în care o mărime are aceeași valoare. [Gen. -iei, var. isolinie s.f. / < izo- + linie]. Vezi definitia »

OPÍNIE s. f. părere, judecată, idee. ♦ ~ publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face ~ separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate). (< fr. opinion, lat. opinio) Vezi definitia »

TAUROFOBÍE s. f. teamă patologică de tauri. (< tauro- + -fobie²) Vezi definitia »