PIGMENTOGÉN, -Ă, pigmentogeni, -e, adj. Care produce pigmenți. – Din fr. pigmentogène. Vezi definitia »

LIZIGÉN, -Ă adj. Care provoacă o disociere sau o distrugere a celulelor. [< fr. lysigène, cf. gr. lysis – disoluție, gennan – a naște]. Vezi definitia »

ambigén² s. n. Vezi definitia »

PSAMOGÉN, -Ă adj. (despre roci) care produce nisip prin dezagregare. (< fr. psammogène) Vezi definitia »

NÚMEN s.n. (Fil.) Esență cognoscibilă numai prin rațiune. ♦ (La Kant) a) termen folosit pentru desemnarea lucrului în sine; b) libertatea, nemurirea sufletului și divinitatea. [Var. noumen s.n. / cf. fr. noumène, it. noumeno, germ. Noumenon < gr. noumenon – ceea ce este gândit]. Vezi definitia »