TÂNGUIÁLĂ, tânguieli, s. f. Faptul de a (se) tângui; sunete tânguitoare, glas tânguitor. [Pr.: -gu-ia-] – Tângui + suf. -eală. Vezi definitia »

LITÍNĂ s.f. Oxid sau hidroxid de litiu. [< fr. lithine]. Vezi definitia »

MACULATÚRĂ s. f. 1. Hârtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice; p. ext. hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. ♦ Hârtie (de calitate inferioară) fabricată special pentru ambalaje. 2. Fig. Scriere lipsită de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature. Vezi definitia »

ALBUMÓZĂ s. f. polipeptidă solubilă în apă, în timpul digestiei gastrice ca rezultat al acțiunii pepsinei asupra protidelor. (< fr. albumose) Vezi definitia »

rodată, rodate s. f. (d. femei) ușuratică, cu experiență sexuală bogată. Vezi definitia »