ZLOT, zloți, s. m. ~ ♦ Monedă de aur de valoarea unui galben (3) care a circulat în Europa centrală și răsăriteană între sec. al XV-lea și al XVII-lea. ♦ Monedă de argint de valoare inferioară talerului², care a circulat în trecut și la noi și care, la începutul sec. al XIX-lea, valora 30 de parale [, aproximativ un leu în 1957]. ~ ♦ Nume dat odinioară în Transilvania florinului (1) austriac; ~. (din pol. złoty. < sl. zlatŭ = aur) [def. DLRLC] Vezi definitia »

ȘAMÓT s.n. v. șamotă. Vezi definitia »

not, nóturi, s.n. (înv. și reg.) înot. Vezi definitia »

BIGÓT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se conformează strict tuturor preceptelor rituale ale unei religii; habotnic. (< fr. bigot) Vezi definitia »

GIROPILÓT s.n. Aparat electric de navigație destinat a menține drumul prestabilit al unei (aero)nave și să asigure trecerea automată la un alt drum; pilot automat. [< fr. gyro-pilote]. Vezi definitia »