Definita cuvantului biruință
BIRUÍNȚĂ, biruințe, s. f. Victorie, izbândă. – Birui + suf. -ință.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu biruință
pievíță, pievíțe, s.f. (reg.) zăvor de lemn. Vezi definitia »
PTIALÍNĂ s.f. Enzimă prezentă în salivă, care transformă amidonul din alimente în glucoză și maltoză. Vezi definitia »
VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve. Vezi definitia »
CETÓNĂ s.f. Nume care înglobează anumiți compuși organici, rezultați în general prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor. [< fr. cétone]. Vezi definitia »
CRẤMPIȚĂ, crâmpițe, s. f. (Reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – Cf. crâmpei. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z