cetéră (-re), – 1. (Înv.) Citolă. – 2. (Trans.) Vioară. – Var. ceateră, ce(a)tără. Lat. cithera (Pușcariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. cet(e)ra. Este dublet. de la chitară (var. ghitară), s. f., din ngr. ϰιυάρα, sau din it. chitarra (mr. chithară), și de la țițeră, s. f. (Trans., vioară), din mag. citera (Cihac, II, 488). – Der. cetera, vb. (Trans., a cînta la ceteră sau vioară; Mold., a molesta a importuna, a deranja), cf. Philippide, ZRPh., XXXI (1907), p. 303; ceteraș, s. m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. citerás; chitarist, var. ghitarist, s. m. (persoană care cîntă la chitară). Vezi definitia »

CÓPULĂ, copule, s. f. 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din fr. copule, lat. copula. Vezi definitia »

liană, liane s. f. (er.) femeie posesivă. Vezi definitia »

VĂDUVÍȚĂ, văduvițe, s. f. 1. Văduvioară (1). 2. (Iht.) Văduvioară (2). – Văduvă + suf. -ioară. Vezi definitia »

GLOBÚLĂ s. f. 1. corp sferic foarte mic. 2. mic corp ovular care se găsește în diverse lichide sau țesuturi ale organismului. ♦ ~le roșii = hematii; ~le albe = leucocite. (< fr. globule, lat. globulus) Vezi definitia »