PROCTOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu afecțiunile anusului sau rectului. [Gen. -iei. / < fr. proctologie, cf. gr. proktos – anus, logos – știință]. Vezi definitia »

CELIOSCOPÍE s.f. Metodă de explorare vizuală a cavității abdominale cu ajutorul unui dispozitiv optic. [Pron. -li-o-. / < fr. coelioscopie, cf. gr. koilia – pântece, skopein – a privi]. Vezi definitia »

HOLOTÚRIE s. f. animal echinoderm cu corpul moale și alungit, pe fundul mărilor; castravete-de-mare. (< fr. holothurie, lat. holothuria) Vezi definitia »

ECOMIMÍE s.f. (Med.) Repetare a mimicii altor persoane, care apare la anumiți alienați mintali. [Gen. -iei. / < fr. échomimie, cf. gr. echo – sunet, mimos – imitator]. Vezi definitia »

HETEROSPORÍE s. f. producere de heterospori. (< fr. hétérosporie) Vezi definitia »