CONDÚCT s.n. v. conductă. Vezi definitia »

DEFÉCT, -Ă, defecți, -te, s. n., adj. 1. S. n. Lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteșug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu. ♦ Dezavantaj, inconvenient. 2. Adj. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect (1). – Din lat. defectus, germ. Defekt. Vezi definitia »

obiect al muncii Vezi definitia »

COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet². Vezi definitia »

BISÉCT (după fr. bissexte) adj. An ~ = an calendaristic de 366 de zile. Ziua pe care anii bisecți o au în plus față de anii calendaristici comuni se adaugă lunii februarie (29 de zile). Anii bisecți se repetă din patru în patru ani; sînt bisecți anii ale căror ultime două cifre formează un număr divizibil cu patru (exceptînd anii: 1100, 1300, 1500 etc.). Vezi definitia »