FARMACÍE s.f. 1. Disciplină medicală care studiază prepararea, păstrarea, distribuirea și controlul medicamentelor. 2. Laborator, prăvălie, local unde se prepară și se vând medicamente. [Gen. -iei. / < fr. pharmacie, cf. gr. pharmakon – remediu]. Vezi definitia »

VASOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare chirurgicală a vaselor deferente. [Gen. -iei. / < fr. vasotomie, cf. lat. vas – canal, gr. tome – tăiere]. Vezi definitia »

TAXIOLOGÍE s. f. Disciplină orientată spre optimizarea acțiunilor umane prin aplicarea ciberneticii și a criteriilor rezultate din studiul stereotipului dinamic la om. [Pr.: -xi-o-] – Probabil din fr. Vezi definitia »

MICTURÍȚIE s. f. Nevoie permanentă de a urina. – Din fr. micturition. Vezi definitia »

IDIOLALÍE s. f. formă de dislalie caracterizată printr-un limbaj confuz și neinteligibil. (< engl. idiolalia) Vezi definitia »