MACERÁȚIE s.f. Macerare. [Gen. -iei, var. macerațiune s.f. / cf. fr. macération, lat. maceratio]. Vezi definitia »

COSMIATRÍE s. f. specialitate medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice, cu menținerea frumuseții. (< fr. cosmiatrie) Vezi definitia »

PERSEVERÁȚIE s. f. perseverare; (spec.) statornicie în anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu încăpățânare exasperantă. (< fr. persévération, lat. perseveratio) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

SINDESMOLOGÍE s. f. artrologie. (< fr. syndesmologie) Vezi definitia »