FAIANȚATÓR, -OÁRE, faianțatori, -oare s. m. și f. Muncitor calificat în operația de faianțare; faianțar. [Pr.: fa-ian-] – Faianța + suf. -tor. Vezi definitia »

MINIMALIZATÓR, -OÁRE, minimalizatori, -oare, adj. Care minimalizează. – Minimaliza + suf. -tor. Vezi definitia »

PROVOCATÓR, -OÁRE, provocatori, -oare, adj. Care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoană care instigă la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva. [Var.: (pop.) provocătór, -oáre adj.] – Din fr. provocateur. Vezi definitia »

DADOFÓR s.m. (Ant.) Purtător de faclă. [< gr. dadophoros < dadophoreo – a purta o torță]. Vezi definitia »

TAXATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care încasează o taxă etc.; încasator. [< fr. taxateur]. Vezi definitia »