SCHOPENHAUERÍSM s. n. filozofia lui Schopenhauer, care afirmă că esența lumii este voința universală, oarbă și irațională, și exclude existența legilor dezvoltării naturii și a societății și propagă un estetism mizantrop, culminând prin proclamarea idealului mistic al „Nirvanei”. (< schopenhauerian + -ism) Vezi definitia »

POLISILOGÍSM, polisilogisme, s. n. Înlănțuire de silogisme în care concluzia silogismului anterior devine una dintre premisele silogismului următor. – Din fr. polysyllogisme. Vezi definitia »

ANGELÍSM s.n. (Rar) Atitudine de puritate extremă. [< fr. angélisme]. Vezi definitia »

RUSÍSM s. n. cuvânt, expresie etc. împrumutate din limba rusă și neasimilate. (< rus. rusizm) Vezi definitia »

MIOSPÁSM, miospasme, s. n. (Med.) Contracție musculară spasmodică; crampă musculară. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myospasme. Vezi definitia »