IMPÚLSIE, impulsii, s. f. 1. Tendință, pornire spontană, involuntară, adesea cu caracter imperios, provocată de un factor psihologic, emoțional. 2. Mișcare imprimată unui corp de o forță exterioară. 3. Impuls (3). [Var.: (rar) impulsiúne s. f.] – Din fr. impulsion, lat. impulsio, -onis. Vezi definitia »

OLIGOFRENOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază oligofreniile. (< fr. oligophrénologie) Vezi definitia »

SILVOTERAPÍE s.f. Acțiunea profilactic-curativă binefăcătoare a arborilor și arbuștilor asupra oamenilor bolnavi sau obosiți. [Gen. -iei. / cf. fr. sylvothérapie]. Vezi definitia »

CONFIGURÁȚIE s.f. Înfățișare, formă exterioară a unui lucru. ♦ Totalitatea relațiilor dintre mai multe sisteme sau dintre părțile unui sistem. [Gen. -iei. / cf. fr. configuration, lat. configuratio]. Vezi definitia »

ZOOGEOGRAFÍE s. f. Ramură a geografiei care studiază repartiția speciilor animale pe suprafața Pământului. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. zoogéographie. Vezi definitia »