ANTROPOMETRÍE s. f. 1. metodă de cercetare în antropologie constând în măsurarea diferitelor părți ale corpului uman; somatometrie. 2. metodă de identificare a criminalilor pe baza descrierii corpului uman (dimensiuni, formă, amprente digitale). (< fr. anthropométrie) Vezi definitia »

BIOCHIMÍE s.f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul fenomenelor chimice ce se petrec în organismele vii; chimie biologică. [Cf. fr. biochimie]. Vezi definitia »

OFTALMOGRAFÍE, oftalmografii, s. f. Descriere anatomică a ochiului. – Din fr. ophtalmographie. Vezi definitia »

HEPATORAGÍE s. f. hemoragie hepatică. (< fr. hépatorragie) Vezi definitia »

OBIÉCȚIE s.f. Argument pe care cineva îl opune unei propuneri, unei pretenții, unei teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. [Gen. -iei, var. obiecțiune s.f. / cf. fr. objection, lat. obiectio – mustrare]. Vezi definitia »