MEDICO-VETERINÁR, -Ă adj. Referitor la medicina veterinară. [Cf. fr. médico-vétérinaire]. Vezi definitia »

NECESÁR, -Ă, necesari, -e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. ◊ Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea sa și a familiei sale. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. Necesarul de semințe. 2. Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple (în condiții date). – Din fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario. Vezi definitia »

ȚINTÁR, (1) țintare, s. n. (2) țintari, s. m. 1. S. n. Joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli; moară. 2. S. m. (Ornit.) Inăriță. – Țintă + suf. -ar. Vezi definitia »

SUBMANDIBULÁR, -Ă adj. sub mandibulă; submaxilar. (< engl. submandibular) Vezi definitia »

MILIARDÁR, -Ă, miliardari, -e, s. m. și f. (Si adjectival) Persoană care posedă o avere evaluată în miliarde (de lei, de dolari etc.). [Pr.:-li-ar-] – Din fr. milliardaire. Vezi definitia »