LARÁRIU s. n. încăpere în casele romane unde se păstrau statuetele larilor și penaților. (< lat. lararium, fr. laraire) Vezi definitia »

TUTUNGÍU, tutungii, s. m. Bărbat care ține o tutungerie sau care vinde țigări, tutun etc. – Tc. tütüncü. Vezi definitia »

BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli. Vezi definitia »

BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Obiect de toaletă feminină, confecționat din metal, material plastic etc., în jurul căruia se răsucește o șuviță de păr pentru a o ondula. – Din fr. bigoudi. Vezi definitia »

STÚDIU s.n. 1. Faptul de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, operă științifică. 3. Schița unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucată muzicală compusă mai ales pentru exerciții. 4. Materie de învățământ. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. studio, lat. studium, cf. fr. étude]. Vezi definitia »