VEXILOGÍE s.f. Disciplină istorică având ca obiect de studiu steagurile din diferite epoci și țări. [Gen. -iei. / < fr. vexilogie, cf. lat. vexillum – vexil, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

SEMIARTICULÁȚIE s.f. Articulație între două corpuri care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. [Pron. -mi-ar-, gen. -iei. / < semi- + articulație]. Vezi definitia »

AGÍE, agii, s. f. Organ administrativ din sec. XVIII – XIX în Țara Românească și în Moldova, însărcinat cu menținerea ordinii publice în capitală; totalitatea funcționarilor din această instituție. – Agă + suf. -ie. Vezi definitia »

GEONASTÍE s. f. curbare, răsucire a unor organe ale plantelor spre pământ. (< fr. géonastie) Vezi definitia »

CONCILIÁȚIE, conciliații, s. f. Conciliere, împăcare. ♦ Procedură de împăcare, în dreptul internațional, având ca scop înlăturarea conflictelor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. conciliation, lat. conciliatio. Vezi definitia »