EUTIMÍE s. f. component exterior vesel; dispoziție afectivă normală. (< fr. euthymie) Vezi definitia »

soaresíe, soaresíi, s.f. (înv.) insolație. Vezi definitia »

PEDANTERÍE s.f. Pedantism. [Gen. -iei. / < fr. pédanterie]. Vezi definitia »

ASIMILÁȚIE, asimilații, s. f. 1. (Fiziol.) Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate În substanțe proprii acestuia. 2. (În sintagma) Asimilație clorofiliană = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizează (cu ajutorul luminii absorbite de clorofilă) substanțele organice din bioxidul de carbon și din apă și eliberează oxigen. 3. (Fon.) Modificare a unui sunet sub influența altuia, aflat în apropiere. – Din fr. assimilation, lat. assimilatio, -onis. Vezi definitia »

AUTOINTOXICÁȚIE s.f. Intoxicație produsă de organismul însuși, ca urmare a formării de substanțe toxice. [Gen. -iei. / cf. fr. auto-intoxication]. Vezi definitia »