ECTROPIÓN s.n. Afecțiune manifestată prin întoarcerea pleoapelor în afară din cauza unei conjunctivite granuloase. [Pron. -pi-on. / < fr. ectropion, cf. gr. ektropion < ek – în afară, tropein – a întoarce]. Vezi definitia »

ASTEROXILÓN ({s} gr. aster „stea” + xilon „lemn”) subst. Criptogamă vasculară din grupul grupul celor mai vechi plante terestre, cu tulpină subterană și aeriană, acoperită cu frunze mici la partea bazală, înmulțirea făcîndu-se prin spori. Este caracteristică Devonianului (Asteroxylon). Vezi definitia »

POȘTALIÓN, (1) poștalioane, s. n., (2, 3) poștalioni, s. m. 1. S. n. Diligență; p. ext. trăsură trasă de mai mulți cai. 2. S. m. (Înv.) Cal folosit la poștalion (1). 3. S. m. (Înv.) Surugiu de poștalion (1). [Pr.: -li-on] – Din rus. počtal'on. Vezi definitia »

MONOFÓN, -Ă I. adj. (despre muzică) pentru o singură voce sau un singur instrument: monofonic (2). II. s.n. aparat telefonic la care microfonul și receptorul sunt juxtapuse. (< fr. monophone) Vezi definitia »

PLANCTÓN s.n. Totalitatea ființelor vii (plante și animale) care plutesc libere în mări și lacuri. ♦ Plancton atmosferic = ansamblul particulelor solide și lichide care se găsesc în suspensie în atmosferă. [Pl. -nuri. / < fr. plancton, germ. Plankton, cf. gr. plankton – rătăcitor]. Vezi definitia »