SCHOPENHAUERÍSM s. n. filozofia lui Schopenhauer, care afirmă că esența lumii este voința universală, oarbă și irațională, și exclude existența legilor dezvoltării naturii și a societății și propagă un estetism mizantrop, culminând prin proclamarea idealului mistic al „Nirvanei”. (< schopenhauerian + -ism) Vezi definitia »

ALGOSPÁSM s.n. Spasm muscular dureros. [< fr. algospasme]. Vezi definitia »

SATANÍSM s.n. Caracter satanic; atitudine satanică. ♦ Tendință în literatura occidentală contemporană de a lua ca motiv de inspirație diavolul. [< fr. satanisme]. Vezi definitia »

SIMȚIMÂNTALÍSM, simțimântalisme, s. n. (Înv.) Sentimentalism. – Din simțimânt (după fr. sentimentalisme). Vezi definitia »

BLANQUÍSM [-CHISM] s. n. curent comunist utopic care considera complotul drept unica tactică revoluționară. (< fr. blanquisme) Vezi definitia »