INSURÉCȚIE s. f. formă de luptă armată organizată, de obicei a forțelor sociale progresiste, patriotice, revoluționare, cu participarea maselor populare sau a unei părți a lor, împotriva unui regim politic reacționar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante; insurgență. (< fr. insurrection, lat. insurrectio) Vezi definitia »

TERMINOLOGÍE, terminologii, s. f. Totalitatea termenilor de specialitate folosiți într-o disciplină sau într-o ramură de activitate. – Din fr. terminologie. Vezi definitia »

democrațíe (democrațíi), s. f. – Formă de organizare și conducere a unei societăți în care poporul își exercită direct puterea. Fr. démocratie, și înainte (sec. XVIII) din gr. δημοϰρατεία (Ga'ldi 172). – Der. (din fr.) democrat, adj.; democratic, adj.; democratiza, vb. Vezi definitia »

SILVOBIOLOGÍE s.f. Parte a silviculturii care studiază procesele și legile de viață ale pădurii. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / cf. fr. sylvo-biologie]. Vezi definitia »

ANGLOMANÍE s. f. admirație exagerată față de englezi și de obiceiurile lor; anglofilie. (< fr. anglomanie) Vezi definitia »