CONCÉSIE s. f. 1. cedare, renunțare (la ceva) în interesul altuia. ◊ compromis. 2. figură retorică constând din acordarea unei aprobări părții adverse pentru a o putea respinge mai apoi cu ușurință; epitropă. (<fr. concession, lat. concessio) Vezi definitia »

PALPÁȚIE s. f. palpare. (< fr. palpation, lat. palpatio) Vezi definitia »

LEUCOPLAZÍE, leucoplazii, s. f. (Med.) Transformare patologică a unei mucoase în țesut cornos de culoare albicioasă. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucoplasie. Vezi definitia »

-ÍE/-IÚNE s. f. „stare”, „calitate”. (< fr. -ion) Vezi definitia »

ANTONOMASÍE s. f. antonomază. (< lat., gr., it. antonomasia) Vezi definitia »