CAVALERÍE² (Mil.) Armă tactică și strategică folosind calul ca mijloc de luptă și de transport. ♦ Unitate militară din această armă. [Gen. -iei. / < rus. kavaleriia, it. cavalleria]. Vezi definitia »

sturzoáie, sturzoáie, s.f. (reg.) femela sturzului; sturzoaică. Vezi definitia »

RADICÁȚIE s. f. mod de dispoziție și ramificare a rădăcinilor. (< fr. radication) Vezi definitia »

CUPELAȚIE s. f. procedeu industrial de extragere a aurului și argintului din minereuri bogate în plumb prin oxidarea și separarea plumbului sub formă de litargă. (< fr. coupellation) Vezi definitia »

răspétie s.f. (înv.) 1. crucifix, imaginea Răstignirii. 2. giulgiu, lințoiu. Vezi definitia »