ȘARIÁJ, șariaje, s. n. Transportare la mari distanțe a pietrișului, a nisipului sau a pământului și suprapunerea lor peste alte roci, ca urmare a mișcărilor tectonice. [Pr.: -ri-aj] – Din fr. charriage. Vezi definitia »

ÎNCLICHETÁJ, înclichetaje, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care nu permite mișcarea de rotație a unei roți decât într-un singur sens. – Din fr. encliquetage. Vezi definitia »

AMBREIÁJ, ambreiaje, s. n. Dispozitiv prin care se leagă solidar, pe un timp anumit, două mecanisme, permițând cuplarea sau decuplarea în timpul funcționării. [Pr.: -bre-iaj] – Din fr. embrayage. Vezi definitia »

MARCÁJ s. n. 1. semn distinctiv, de recunoaștere, pe un lucru. 2. mijloc de semnalizare rutieră pe drumurile publice modernizate, prin aplicarea cu vopsea a unor semne pe suprafața căii rutiere, pe borduri etc.; semn indicator al unui drum de munte sau turistic, aplicat pe copaci, pe stânci, pe tăblițe; totalitatea acestor semne. 3. acțiunea de a marca (4). ♦ tabelă de ~ = tabelă pe care se afișează scorul într-o competiție sportivă. (< fr. marquage) Vezi definitia »

ATERIZÁJ s.n. 1. Aterizare. 2. Loc unde o navă poate să tragă la uscat. [< fr. atterrissage]. Vezi definitia »