METODÍSM s.n. Doctrină mistică cu principii morale foarte severe, practicată de o sectă anglicană întemeiată în sec. XVIII. [< fr. méthodisme]. Vezi definitia »

COMENSUALÍSM s. n. (biol.) formă de conviețuire cvasipermanentă între două organisme care folosesc ca hrană aceleași materii nutritive. (după fr. commensalisme) Vezi definitia »

ELECTORALÍSM s. n. orientare în sens demagogic a politicii unui partid sau guvern în apropierea alegerilor. (< fr. électoralisme) Vezi definitia »

HISPANÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie proprii limbii spaniole, pătrunse într-o altă limbă și neintegrate de aceasta. 2. hispanitate (2). (< fr. hispanisme) Vezi definitia »

FILOGERONTÍSM s. n. teorie care suține regresul în domeniul materiei vii prin îmbătrânirea și extincția predestinată a speciilor. (< fr. phylogérontisme) Vezi definitia »