Definita cuvantului autonomie
AUTONOMÍE s. f. 1. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voință. 2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ◊ autoconducere. 3. distanță maximă pe care o poate parcurge o navă sau timpul maxim de zbor al unui avion (elicopter) fără refacerea plinurilor de combustibil. 4. calitate a unui cuvânt de a avea un sens lexical deplin. (< fr. autonomie, lat. autonomia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu autonomie
SCARIFICÁȚIE, scarificații, s. f. Scarificare. – Din fr. scarification, lat. scarificatio, -onis. Vezi definitia »
BIOMETRÍE s. f. metodă de cercetare a organismelor și organelor vii prin măsurători. (< fr. biométrie) Vezi definitia »
OBIÉCȚIE s.f. Argument pe care cineva îl opune unei propuneri, unei pretenții, unei teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. [Gen. -iei, var. obiecțiune s.f. / cf. fr. objection, lat. obiectio – mustrare]. Vezi definitia »
CATAVASÍE, catavasii, s. f. (Primul) imn dintr-o cântare a unui canon despre coborârea lui Cristos în iad. – Din ngr. katavasía. Vezi definitia »
LEXÍE1 s. f. orice unitate semnificativă a lexicului, cuvânt sau expresie. (< fr. lexie) Vezi definitia »