ANTECEDÉNT s.n. 1. Faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale. 2. Primul element al unei judecăți ipotetice. ♦ Prima parte a unei fraze muzicale. // adj. Care precedă în timp. ♦ (Geogr.) Care este stabilit înaintea unei deformări tectonice. [Cf. fr. antécédent, it. antecedente, lat. antecedens]. Vezi definitia »

inelegánt (i-ne- / in-e-) adj. m., pl. inelegánți; f. inelegántă, pl. inelegánte Vezi definitia »

EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adj. Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. – Din fr. éminent, lat. eminens, -ntis. Vezi definitia »

DEGENERESCÉNT, -Ă adj. Cu aspecte de degenerescență. [< fr. dégénérescent]. Vezi definitia »

traficánt s. m., pl. traficánți Vezi definitia »