PROPRIETÁR, -Ă, proprietari, -e, s. m. și f. Persoană care are drept de proprietate asupra unui bun; stăpân, posesor; spec. persoană care posedă un imobil (considerată în raport cu chiriașul ei). ◊ Mare proprietar = moșier, latifundiar. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. propriétaire, lat. proprietarius. Vezi definitia »

LINEÁR, -Ă adj. v. liniar. Vezi definitia »

UNIPOLÁR, -Ă adj. 1. (fiz.) cu un singur pol. 2. (biol.) cu creșterea pe o singură parte. (< fr. unipolaire) Vezi definitia »

EDILITÁR, -Ă adj. Referitor la administrația, la lucrările de interes public ale unui oraș. [Cf. fr. édilitaire]. Vezi definitia »

cu trei roate la car expr. nebun, aiurit. Vezi definitia »