SMINTEÁLĂ, sminteli, s. f. 1. Tulburare a minții, scrânteală, nebunie; p. ext. greșeală, abatere. 2. (Înv. și pop.) Stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere. ◊ Loc. adv. Fără sminteală = în mod absolut, negreșit. ◊ Expr. A da (pe cineva) de sminteală = a face (pe cineva) de râs; a da de gol. – Sminti + suf. -eală. Vezi definitia »

MONILIÁZĂ s. f. monilioză (2). (< fr. moniliase) Vezi definitia »

șelatrúță s.f. (reg.) salată sălbatică. Vezi definitia »

clapsă, clapse s. f. (intl.) buzunarul de la piept. Vezi definitia »

CAZUÍSTICĂ, cazuistici, s.f. – V. cazuistic (2) [DEX'98] Vezi definitia »