CONTEMPERÁȚIE s. f. impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. (< fr. contempération, lat. contemperatio) Vezi definitia »

ÎNCLINÁȚIE s.f. 1. Înclinare. 2. (Fig.) Vocație. 3. (Geom.) Unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. ◊ Înclinație astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; înclinație magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic al Pământului cu planul orizontal. [Gen. -iei, var. inclinație s.f. / cf. fr. inclination, lat. inclinatio]. Vezi definitia »

ENDOCRINOPATÍE s. f. afecțiune datorată disfuncției unei glande endocrine. (< fr. endocrinopathie) Vezi definitia »

CODOȘÉNIE, codoșenii, s. f. (Peior.) Faptul de a codoși; comportare de codoș. – Codoș + suf. -enie. Vezi definitia »

HORTÉNSIE s.f. Plantă ornamentală cu flori mari, de diferite culori și fără miros. [< fr. hortensia]. Vezi definitia »